luni, 10 septembrie 2012

Ce au in comun cosmeticele "de lux", "dermatocosmeticele" sau "cosmetice profesionale"?



Dimineata, inspirata de acest articol publicat de Clarra, mi-am dat seama cat de multa lume este amagita in zilele noastre de marketing. In domeniul cosmeticelor, exista cateva trenduri: cosmetice, dermatocosmetice, gama de lux, limited edition, private label, professional line, natural. Si cred ca mai exista cateva astfel de categorii.

La prima vedere, ele se diferentiaza prin 1. preturile foarte mari sau foarte mici, 2. ambalajele foarte sofisticate, sclipitoare, pline de swarowski sau din contra, simple sau eco-friendly si 3. disponibilitatea pentru publicul larg inexistenta - se vand in saloane de cosmetica sau cofura, prin parteneri, prin sisteme piramidale sau se gasesc pe rafturile magazinelor sau, mai rau, pe tarabe in soarele amiezii , la gura de metrou.

Indiferent de cum sunt ele etichetate, mai pompos sau nu, indiferent de pretul lor sau de numarul de drumuri pe care trebuie sa le facem pentru a putea pune mana pe o sticluta de 5 ml cu licoarea magica, toate au un ingredient comun: lista de ingrediente.

Exista un singur standard sub care se pot eticheta cosmeticele, si acesta este standardul INCI. Exista si mici variatii de la INCI. De exemplu, apa este etichetata fie ca Water, fie ca Aqua/Water, ambele fiind corecte. In Uniunea Europeana este obligatoriu sa se listeze cei 26 de alergeni recunoscuti de pot aparea in ingredientele ce parfumeaza un produs (fie parfum cosmetic, fie ulei esential). De aceea veti vedea de multe ori, pe langa "fragrance" si denumiri precum "geraniol" sau "eugenol".

Pe lista de ingrediente, asa cum probabil stiti deja, denumirile sunt, pentru ochiul neantrenat, "naucitoare". Un mix de engleza si romana. Motiv pentru care s-a lansat si curentul care afirma cu tarie (si mandrie, prosteasca as adauga), ca daca nu poti citi numele unui ingredient, nu trebuie sa il pui pe piele. Ei bine, sfatul meu este: inainte de a va alarma, invatati sa cititi acel nume, cautati- semnificatia si linistiti-va (sau nu, depinde de ingredient, evident). De ce sa ne speriem de un ingredient precum Tetrahexyldecyl Ascorbate, care nu este altceva decat o varianta a vitaminei C, si anume una solubila in ulei si rezistenta la oxidare? Sau sa ne speriam de Butyrospermum Parkii butter / oil, care este untul (sau oleina) de shea ? Daca vi se par complicate denumirile , uitati-va cu atentie si veti descoperi ca o denumire foarte lunga pare sa fie de fapt ca un cuvant compus din germana. Tetra-Hexyl-Decyl ascorbate. Acum se pronunta mai usor, nu? Si de ce denumiri "pompoase"? Simplu: pentru a avea un limbaj comun, s-a decis ca felul in care se denumesc ingredientele cosmetice sa fie acesta: denumirea chimica ("de laborator")  in limba engleza a ingredientului (de exemplu peroxid de benzoil in romana este benzoyl peroxide in engleza), si, pentru ingredientele "botanice" (extracte de plante, unturi, uleiuri), denumirea stiintifica, in limba latina. Ambele sunt extrem de folositoare pentru a diferentia diferitele ingrediente asemanatoare (de exemplu tipurile de vitamina C, unele solubile in apa, altele solubile in ulei - in esenta sunt tot vitamina C, dar chimic vorbind,sunt substante diferite, si este normal sa fie denumite din mod diferit. La fel, pentru "botanice" - de exemplu tamaia care se gaseste si sub forma Boswellia Carterii sau Boswellia Serrata ).

Apoi, ingredientele trebuie sa fie in mod obligatoriu trecute in ordinea descrescatoare a procentului folosit in acel produs. Ingredientele al caror procent este mai mic decat unu nu urmeaza aceasta regula, in sensul ca pot sa fie listate in ordinea aleasa de producator. Astfel, puteti cu o mare aproximatie sa aflati asa, in mare graba, din ce e compus un produs cosmetic. Si aceste ingrediente, plus modul de ambalare (si in anumite cazuri pH-ul dau) ii dau valoare, si nu denumirile pompoase de mai sus.

Puteti avea surpriza ca un brand aparent "no name" sa aiba un produs foarte bine formulat si ambalat corespunzator, in timp de unul de lux sa se prezinte intr-un borcanas ineficient, care prezinta riscul de a contamina produsul sau de a afecta ingredientele sensibile la lumina si aer (multe active cosmetice sunt sensibile la oxigen si lumina soarelui, asa ca, daca vreti neaparat sa cumparati un produs ambalat in borcanel, macar asigurati-va ca borcanelul este mat sau, daca nu este, ca il veti tine permanent la intuneric).

Asadar, pana la urma, noaptea toate pisicile sunt negre. Lasand la o parte marketingul (de multe ori de-a dreptul agresiv si mincinos), ceea ce conteaza este ce se afla pe lista de ingrediente. Invatati sa o interpretati corect, si veti merge la cumparaturi informate , veti face alegeri sanatoase pentru voi si portofel, si , de ce nu, va veti simti mai bine pentru ca nu v-ati lasat pacalite :)

Voi ce game de produse cunoasteti , din cele de mai sus (sau altele noi), si ce parere v-au facut?

p.s. imaginea de mai sus, preluata de aici, reprezinta faimoasele Galeries Lafayette din Paris. Un adevarat RAI plin de doamne de toate varstele, ce adulmeca parfumuri si testeaza cosmetice :-)Of, pe vremea cand am fost acolo nu eram atat de pasionata de parfumuri sau cosmetice, eu cautam raionul de haine pentru gravide :-)) Daca aveti drum in Paris, doamnelor, cred ca va trebuie minim o zi pentru a explora galeriile :)

7 comentarii:

  1. O sa murim cu marketingul de gat :) si pe mine ma amuza copios replica "daca nu poti citi numele unui igredient, nu-l pune pe piele" :))) deci daca sunt chimist pot sa-mi pun orice pe piele, iar daca sunt semi-analfabet nu-mi trebuie?

    PS: vezi ca in titlu ai scris "sau" in loc de "au"

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, Clarra! Mersi , mersi, acum modific titlul :)))

    de fapt daca esti profesor de Engleza & Latina te-ai scos :)))) pui orice!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi place mult blogul tau si-ti apreciez munca de documentare.E asa de placut sa descopar bloguri de "frumusete" care trec de aspectul unei creme,ambalajul atragator si pretul mic( a si sa nu uitam "ce frumos miroase") pt a o "recomanda". Deci chiar blogul tau si al Adianei sunt ca o gura de aer proaspat(si-or mai fi,dar nu le-am descoperit eu)
    Ai o adresa de mail,un fb, as vrea sa-ti adresez cateva intrebari legat de creme hand made si m-as lungi prea mult aici
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Carmen!

      Multumesc pentru vizita si cuvintele frumoase :) As vreasa scriu mult mia multe si uite ca nu am timp sa termin articolele, stau cu ele in draft pe jumatate lucrate :))

      Sigur ca ne putem auzi si pe mail, la sanzienesimatraguna [@] gmail.com, daca te pot ajuta cu vreo idee sau vreun sfat :)

      Ștergere
  4. Pe mine una nu ma impresioneaza nici teoriile recente de tip paula begoun. Ideea nu pare una rea, dar se exagereaza. Nu cred ca ceea ce este exagerat poate avea un rezultat bun.

    Ideea buna promovata de ea ar fi ca multe produse nu isi merita marketingul. Cred ca este o afirmatie ce isi va pastra valabilitatea indiferent de teoria la moda intr-o anumita epoca.
    Pe de alta parte am senzatia ca in aceasta economie mondiala cu nenumarate dificultati ne place sa credem ca o crema de 100 de euro nu e buna de nimic.
    Poate nu e buna pentru mine sau pentru altul, dar poate e buna pentru alte 100 de persoane.

    In opinia mea poate ar fi indicat ca noi in calitate de consumatori sa nu mai facem neaparat presiuni asupra producatorilor sa scoata din lista de ingrediete pe acelea care suna urat, conservantii, parfumurile si colorantii sau ceea ce consideram noi a fi iritant (dupa o teorie sau alta) ci ar trebui sa facem presiuni asupra comerciantilor sa ofere/sa comercializeze mostre pentru toate produsele cosmetice. Iar comerciantii la randul lor ar face demersuri la producatori.
    As vrea sa pot spune ca acea crema revoltator de scumpa din baia mea nu are nimic in plus fata de alte produse (sau ca e rea, ma omoara sau ma irita si o sa imi cada fata). Dar nu e asa. Problema este ca am ales-o dupa ce am citit foarte multe opinii, dupa ce m-am informat foarte intens si pana in final am riscat sa achizitionez un produs care MIE nu mi s-ar fi potrivit.

    Daca m-as fi uitat in lista de ingrediente as fi vazut ca (potrivit unei teorii) ceva grav mi se va intampla pentru ca ingredientele nu se pot pronunta. Asa ar fi daca as manca aceasta crema, dar nu e cazul.
    Potrivit altei teorii nici nu ar fi trebui sa ma uit in directia cremei pentru ca e ambalata in borcan si nu in ce stiu eu ce tub pentru ca in caz contrar tot ce e bun in crema dispare rapid la contactul cu aerul. Asa ar fi daca as lasa crema cu capacul deschis o jumatate de an (ceea ce ar fi valabit pentru orice tip de ambalaj) sau as avea de gand sa nu termin crema decat peste 4 ani. In aceasta ultima situatie crema nu ar mai avea efect in primul rand pentru ca nu as folosi-o conform instructiunilor producatorului.

    De multe ori ma uit cu jale la sertarul de cosmetice in care ajung sa decedeze diverse produse care nu imi plac si ma gandesc ca as fi vrut sa vad inainte despre ce este vorba (ma refer aici la produse pentru par, geluri de dus, creme de corp, etc.). Si de multe ori ma gandesc ca daca as fi dat banii pe ceva ce mi-ar fi placut in loc sa fiu nevoita sa iau inca un alt produs.

    Ce simplu ar fi totul daca am putea incerca fiecare produs inainte. Si nu, nu mai am incredere in altii. Sau daca am parca tot as vrea sa vad prima data care e parerea mea.
    In acelasi timp ma gandesc cu groaza si la faptul ca sunt multi cei care nici nu isi pun problema in ce fel ar trebui folosit un produs (sau nu citesc prospectul medicamentelor, sau nu citesc instructiunile de asamblare si folosire a unui obiect si raman cu piese in plus :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Anonim!

      Nici pe mine nu ma impresiona Paula Begoun pana ce nu am inceput sa aplic cateva din teoriile sale si am remarcat ca tenul meu se simte mult mai bine. Nici eu nu sunt ferm convinsa ca orice parfum este iritant, dar asta pentru ca imi lipseste puterea de a cauta acele studii care dovedesc cum sunt iritante (nu am timp prea mult la dispozitie, asa ca ...). Personal, ador uleiurile esentiale si recunosc ca in cazul cremelor pentru corp si al balsamului de par nu le evit (si nici nu exagerez cu ele).

      De cat timp imi fac singura cosmeticele, am reusit sa am o viziune cat de cat buna asupra costurilor pe care le implica un astfel de produs, strict din punctul de vedere al ingredientelor + ambalajul, si asta privind din directia hobby-stului, care nu are acces la discounturi cand isi cumpara bruma de ingrediente (eu cumpar 250 grame de emulsifiant, o companie poate cumpara 50 kg sau mai bine). De exemplu, pentru un ingredient detipul sodium carbomer, puteam sa platesc ceva de genul 25 de lire sterline pentru 100g, in timp ce o companie plateste atat pentr un kilogram si tot se plange de pretul exorbitant (am informatia asta de la cineva care lucreaza pe post de cosmetic chemist). Asa ca , eu daca imi calculez cat ma costa sa manufacturez 50 ml de crema si includ doar materialele si recipientul, nu preas ajung la costuri mai mari de , sa zicem, 50 de lei (daca ma decid sa includ si ingrediente mai speciale, care ma costa foarte mult din vari motive). Asta ar fi, sa zice, 10 euro. Si nu am pus in calcul plata pentru timpul alocat cercetarii, manufacturarii propriu zise, curentul electric, materialele de unica folosinta, amortizarea instrumentarului, curentul electric/bateriile, gazele, apa, PC-ul si costul programului pe care il folosesc ca sa imi fac calculele, tonerul, hartia etc etc. O companie include toate aceste costuri, precum si cheltuieli cu personalul, cu publicitatea, cu transportul, cu distributia, cu chiria, cu testele de stabilitate.. cu...cu... Deci, daca un produs sa zicem costa pentru mine, ca si manufactor, 15 euro, inlcuzand asa, grosso modo, un pret pentru toate aceste cheltuieli aditionale, pentru companie s-ar putea ca aceste costuri sa fie de 35 de euro, sau mai mult. Apoi, ele se distribuie in magazine, care, si ele, aplica un adaos comercial, un TVA si pretul poate ajunge la 100 EUR.

      Ștergere
    2. (part 2)

      Deci, ce garantie am eu ca acea crema de 100 EUR e miraculoasa? niciuna. In nici un caz nu ma uit la reclamele din reviste glossy si nu o miros pentru a decide ca e buna sau nu. Ma uit la lista de ingrediente si decid daca este sau nu buna pentru tipul meu de ten. Apoi, daca aplicam sau nu reguli de tip "natural 100%" sau "fara parfum" sau "fara parabeni" sau "fara iritanti" , e treaba fiecaruia. Totul e sa fim suficient de informati asa incat sa nu luam o decizie doar in functie de folclor.

      Paula Begoun a pierdut foarte multa credibilitate cand s-a transformat din Cosmetics Cop in Paula Begoun products line, dar asta nu inseamna neaparat ca produsele ei sunt de evitat pentru ca si le lauda singura. Mie mie se pare admirabil faptul ca a gasit o nisa si o foloseste :). Daca exista studii si pro, si contra, unui anumit ingredient (are sau nu potential iritant), si sunt dubii, decizia de a nu il folosi nu poate fi decat una buna , pentru acea situatie in care chiar se va dovedi iritant. Daca nu, nu cred ca a pierdut nimic, ingrediente benefice pielii sunt multe pe lume.

      Sunt de acord cu tine cand spui ca ar fi ideal ca toate companiile sa ofere mostre ale tuturor produselor pe care le comercializeaza. Dar ... asta poate insemna pentru multi o pierdere, pentru ca, daca te iriti de la o mostra de 0.5 EUR nu este pentru companie la fel ca si cum te-ai fi iritat de la o crema de 50 EUR, profit wise. Poate fi o tactica si asta, nu?

      in legatura cu ambalajele opace sau borcane - exista ingrediente cosmetice despre care si furnizorii te indeamna sa le pastrezi departe de lumina , umezeala si in recipiente inchise etans. Asa ca are sens sa ne gandim ca este de preferat ca ingredientele sa fie ferite de lumina si oxigen si in emulsie. Un alt motiv pentru care ar fi mai recomandate recipientele airless este acela ca majoritatea consumatorilor baga mana in borcan si daca nu sunt perfect curati, introducand de fiecare data o cantitate X de contaminanti. Pot fi expuse umezelii mai ales daca sunt tinute (si folosite) in baie, iar umezeala nu poate decat sa contribuie si ea la degradarea compozitiei intr-un ritm mai rapid.

      Din punctul meu de vedere (bazat pe experienta proprie), borcanele in care bag mana sunt extrem de folositoare in cazul unguentelor grase (unturi si uleiuri vegetale cu sau fara anumite ceruri) , in cazul balsamurilor/masca de par (extrem de vascoase) sau scrub-urilor mecanice. Nu mai pun la socoteala faptul ca un recipient airless sau cu pompa este extrem de util pentru ca ajuta la o mai buna dozare a cremei. In cadrul recipientelor airless se asigura si faptul ca pierderile de produs sunt mai mici de 5%, aesta neramanand pe peretii produsului (fata de un recipient cu pompa care nu este airless)

      Iti cunosc foarte bine frustrarea legata de raftul de cosmetice, am fost si eu acolo :). SI ar fi minunat sa putam incerca fiecare produs inainte. De asta mie imi place f mult Paula's Choice, ofera mostre pt fiecare produs. Sincer, nu am studiat piata cosmeticelor, ca sa stiu cum procedeaza alte companii , dar cel putin la noi in tara nu am auzit de asa ceva.

      aici intervine avantajul hand-made-ului, in masura in care esti dispus la o cheltuiala initiala considerabila :) Stii ce pui in produse, ai ocazia sa testezi cantitati foarte mici (si cu pierderi destul de mici pana la urma, desi ar fi mai mari decat pierderile datorate de cumpararea unei mostre), adaugi sau scoti ingrediente dupa bunul plac - desigur dupa o atenta documentare. De fapt efortul de documentare ar trebui sa fie continuu, din punctul meu de vedere. Mai putin poate daca esti doar interesat(a) sa iti faci o crema de maini mega simpla, doar din apa distilata / demineralizata, emulsifiant, un ulei si un conservant :)

      M-am cam intins la povesti :)) eram nevorbita :)) Multumesc pentru vizita si ganduri! La ora asta tarzie mi-e ca am scapat ceva din ce vroiam sa iti spun citindu-ti comentariul dar .... nu mai am energie sa verific :))

      Ștergere

Scrie ca şi cum ţi-ai scrie ţie, cu respect şi toleranţă. Îmi rezerv dreptul de a publica sau nu comentariul tău.